Inflaţia a scăzut atât de mult, încât întrece şi prognoza BNR

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că inflaţia anuală ar putea să fie în decembrie mai mică decât ultima prognoză a BNR, inclusă în cel mai recent raport trimestrial asupra inflaţiei.

În octombrie, rata anuală a inflaţiei a ajuns la 3,55%, puţin peste minimul ultimilor 20 de ani înregistrat în septembrie (3,45%), menţinându-se totuşi în intervalul ţintit de BNR (3% plus/minus un punct procentual). Preţurile de consum au crescut în luna octombrie cu 0,64% după patru luni consecutive de scăderi.

"A trata din nou problema inflaţiei acum când datele din acest domeniu arată mult mai bine pare lipsă de inspiraţie mediatică. S-ar putea pune întrebarea de ce mai răscolim acest subiect. Există suficiente neclarităţi în plan conceptual, al înţelegerii esenţei inflaţiei, iar BNR trebuie să-şi îndeplinească rolul. Nu vrem să vă transformăm în monetarişti sau keynesişti", a spus Isărescu la debutul unui seminar privind inflaţia.

BNR a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru finalul anului de la 4,6% la 3,3% (plus/minus un punct procentual) şi pentru anul viitor de la 3,5 la 3%. Ieri, guvernatorul a afirmat că "s-ar putea ca în decembrie rata anuală să fie chiar mai mică decât ultima noastră prognoză".

Isărescu a amintit că nu se pierde absolut nicio ocazie să nu se dea o tentă negativă la orice ştire legată de inflaţie, în special la televiziuni, dând ca exemplu preţul legumelor.

Totodată, el a amintit de preţurile administrate care în continuare se vor modifica.

Ce spun specialiştii

Cristian Popa, viceguvernator al BNR

• Nu vrem ţintirea inflaţiei de dragul ţintirii inflaţiei, ci să ancorăm anticipaţiile, să asigurăm stabilitatea preţurilor pentru a avea în România creştere economică sustenabilă;
• Orice modificare a dobânzi trebuie atent cântărită. A avea o inflaţie în scădere nu este un argument substanţial pentru reducerea dobânzii în viitor;
• Definiţiile inflaţiei sunt minuţios formulate. Trebuie să ţinem seama de ele, nu cred că putem spune că una o elimină pe cealaltă;
• Adevărata gestionare a cererii agregate se face printr-un mix de politici macroeconomice. Politica monetară este una dintre dimensiuni. Este esenţial ca mixul să aibă o atitudine consecventă faţă de fazele ciclului economic;
• Este foarte important ca armonizarea să fie cât mai profundă. În România diferenţele sunt minore. Convergenţa economică duce la o continuă apropiere a IAPC faţă de IPC naţional.

Mihai Gheorghe, director, Institutul Naţional de Statistică

• România mai are paşi de parcurs spre targetul propus de criteriul de convergenţă pentru adoptarea euro, adică o inflaţie care să nu depăşească cu 1,5 pp media celor mai performante state ale UE în domeniul stabilităţii preţurilor;
• La nivel european va fi aplicat din ianuarie 2012 un nou regulament referitor la sistemul de ponderare (urmăreşte două aspecte: revizuirea şi sursa de date);
• Nu se mai acceptă ca statele membre să poată să păstreze un sistem de ponderare bazat pe cheltuieli făcute în urmă cu şapte ani. Ar trebui să se realizeze o revizuire anuală a ponderilor;
• În februarie 2012 vom publica ponderile folosite pentru indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) şi indicele preţurilor de consum;
• În România, alimentele sunt de departe mai mari ca pondere în coşul de consum, ca şi comunicaţiile şi energia, comparativ cu alte state membre. Este posibil ca odată implementat regulamentul să aibă loc o mutaţie a structurii şi să observăm că diferenţele se mai atenuează şi că nu mai suntem atât de departe de zona euro; în ciuda discrepanţelor de structură care or să apară, inflaţia ca atare nu va avea de suferit.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank

• Pe termen scurt rata inflaţiei este afectată de şocuri temporare şi/ sau şocuri situate în afara sferei de acţiune a politicii monetare;
• Banca centrală nu trebuie să reacţioneze direct la şocurile cu efect temporar asupra inflaţiei, ci doar să limiteze efectele de runda a doua, manifestate prin anticipaţiile inflaţioniste;
• Preţurile la legume, fructe şi ouă sunt foarte volatile şi au un impact puternic asupra ratei inflaţiei pe termen scurt datorită ponderii ridicate în IPC. Nu este raţional ca banca centrală să răspundă fluctuaţiilor ratei inflaţiei generate de fluctuaţii ample în preţurile alimentelor foarte volatile care sunt reversibile;
• Relaţia dintre rata dobânzii de politică monetară şi inflaţia de bază este complexă, dar este de aşteptat ca o creştere susţinută a inflaţiei de bază să fie însoţită de o creştere a ratei dobânzii de politică monetară, iar o scădere susţinută a inflaţiei să fie însoţită de o scădere a dobânzii;
• Obiectivul fundamental al politicii monetare: creşteri moderate ale preţurilor sub, dar aproape de 2% - Banca Centrală Europeană;
• Definirea stabilităţii preţurilor în termenii inflaţiei de bază este atractivă din punct de vedere teoretic având în vedere că permite o delimitare mai precisă a responsabilităţii băncii centrale, dar este puţin fezabilă din punct de vedere practic generând probleme de credibilitate şi transparenţă; inflaţia de bază ("core inflation") este componenta ratei inflaţiei care este persistentă sau generalizată (exclude modificarea preţurilor relative);
• Măsurile inflaţiei de bază utilizate de BNR (CORE1, CORE2 si CORE 2 ajustat) sunt construite prin excluderea din IPC a preţurilor a căror dinamică nu se află sub controlul politicii monetare (preţuri foarte volatile şi administrate).