Rata inflatiei va ajunge la 2,5% in 2014 - strategia fiscala

Pentru perioada 2012-2014, tendinta de reducere a inflatiei va continua, urmand ca rata inflatiei sa scada pana la nivelul de 2,5% in anul 2014, cu o medie anuala de 2,8%, se arata in strategia fiscal-bugetara pentru 2012-2014 aprobata miercuri de Executiv.
Totodata, la sfarsitul lui 2012, rata inflatiei ar urma sa ajunga la 3%, iar in 2013, la 2,8%.

La reluarea trendului dezinflationist s-a avut in vedere continuarea procesului de reducere a inflatiei, prin mentinerea conduitei ferme a politicilor monetare, cat si a celorlalte componente de politici economice (fiscala, a veniturilor).

"Estimarile au luat in calcul ani agricoli normali si o volatilitate redusa pentru pretul international al petrolului. De asemenea, reducerea graduala a majorarii de accize, promovarea unei politici salariale prudente si continuarea reformelor structurale vor mentine procesul de dezinflatie pe o traiectorie sustenabila", potrivit strategiei fiscal-bugetare pentru 2012-2014.

Astfel, rata inflatiei urmeaza sa scada pana la nivelul de 2,5% in anul 2014, cu o medie anuala de 2,8%. De asemenea, continuarea procesului de dezinflatie va contribui la scaderea suplimentara a asteptarilor inflationiste.

Potrivit strategiei, un alt mijloc eficient de ancorare a anticipatiilor inflationiste va fi revenirea tendintei de apreciere in termeni reali a monedei nationale in raport cu euro.

"Acest fapt este posibil daca se are in vedere perspectiva unei cresteri mai accelerate de productivitate in economia romaneasca fata de principalii sai parteneri externi. Impactul cursului de schimb va fi unul modest, manifestat in sensul sustinerii procesului de dezinflatie. Astfel, s-a luat in calcul o apreciere nominala usoara a leului fata de moneda europeana", se mai arata in document. 

Inflatia ca indicator de dezvoltare economica

Mentinerea inflatiei la un nivel scazut este un obiectiv al celor care traseaza politicile economice in intreaga lume. Inflatia nu cauzeaza probleme majore atat timp cat ratele de crestere sunt reduse, stabile si se incadreaza in asteptarile companiilor si ale consumatorilor. Un efect cheie al inflatiei este faptul ca aceasta reduce valoarea banilor in timp, ceea ce inseamna ca banii si detinatorii acestora sufera o pierdere a puterii de cumparare. Aceasta pierdere a puterii de cumparare nu afecteaza numai consumatorii si gospodariile, ci influenteaza si companiile si guvernele.
Pentru a prospera si a se dezvolta, companiile au nevoie, in general, de conditii economice favorabile, inclusiv de o inflatie scazuta si stabila. Incertitudinea planificarii companiilor creste enorm daca inflatia este ridicata sau se asteapta a fi ridicata, modificarea valorii banilor insemnand ca firmele nu pot fi sigure ce costuri sau venituri vor avea in viitor. Ca reactie, aceste companii devin mult mai prudente. 
Inflatia ridicata sau anticiparea unei inflatii ridicate poate duce la cresterea mai rapida a costurilor companiilor in raport cu castigurile de productivitate, determinand intreprinzatorii sa fie mai reticenti fata de riscuri, mai putin dispusi sa investeasca in viitor – si reducand astfel competitivitatea. Acest lucru are un impact negativ asupra cresterii economice si asupra ocuparii locurilor de munca.
Inflatia poate fi diminuata in cazul in care creste rata dobanzii sau ingheata salariile, preturile si creste rata rezervelor bancare, iar creditele incep sa se limiteze. Iar in ceea ce priveste oferta de marfuri, productia ar trebui sa creasca promovand noile tehnologii, ecologia, calificarea productivitatii si orientarea catre noile metode de management.

Recolta bogata diminueaza inflatia

 In luna septembrie, Romania a inregistrat cel mai scazut nivel al inflatiei din ultimii 21 de ani. Aceasta se datoreaza in primul rand scaderii pretului la produsele agricole, pe fondul unei recolte bogate. Preturile care au scazut cel mai mult au fost la cartofi, legume si cereale, iar valoarea semnificativa a productiei agricole de anul acesta va mentine cel mai probabil cresterea economica. Unii analisti atrag insa atentia ca aceste preturi nu sunt un indicator al bunastarii, ci, dimpotriva, al saraciei populatiei, si ca vor incepe sa creasca din nou in aceasta iarna.

In luna septembrie, rata anuala a inflatiei a intrat in tinta BNR, coborand sub 4%. Ultima data cand BNR a atins tinta de inflatie a fost in 2006, la nivelul de 4,87%. In septembrie, inflatia a scazut a patra oara consecutiv, arata INS, datorita ieftinirii alimentelor. Astfel, inflatia anuala a coborat la 3,45%. Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a anuntat ca Banca centrala tinteste pentru acest an o inflatie de 2-4%, dar are o prognoza usor mai ridicata, de 4,6%.

Recolta de 12 miliarde de euro

Recoltele de grau, porumb, rapita si floarea-soarelui, patru dintre cele mai importante produse agricole de pe piata locala, valoreaza in prezent 4,5 miliarde de euro, potrivit estimarilor ZF, ce iau in calcul preturile de pe bursele internationale. Plusul fata de anul trecut este de 1,5 miliarde de euro, trei sferturi din avansul vizat de Valeriu Tabara - 2 mld. euro - fiind practic asigurat pentru ca intreaga productie de cereale se afla deja in hambare si in silozuri. Ministrul agriculturii Valeriu Tabara a sustinut de mai multe ori ca valoarea productiei agricole din acest an se va ridica la 12 miliarde de euro.
Avansul productiei de cereale a fost determinat anul trecut in mare masura de cresterea preturilor, avand in vedere ca recoltele din 2010 au fost modeste. Vara trecuta preturile la grau, porumb, rapita sau floarea-soarelui au explodat pe pietele internationale dupa ce Rusia si Ucraina, doi dintre cei mai mari jucatori pe aceasta piata, au anuntat ca isi suspenda exporturile ca urmare a fenomenelor meteo extreme care au compromis o buna parte din recolta. In consecinta cotatia graului a sarit in numai doua luni din iunie 2010 pana in august 2010 de la 157 dolari/tona la 250 de dolari pe tona, potrivit datelor Fondului Monetar International (FMI). In aceeasi directie au mers si cotatiile porumbului, florii-soarelui, rapitei sau orzului.

Inflaţia a scăzut atât de mult, încât întrece şi prognoza BNR

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că inflaţia anuală ar putea să fie în decembrie mai mică decât ultima prognoză a BNR, inclusă în cel mai recent raport trimestrial asupra inflaţiei.

În octombrie, rata anuală a inflaţiei a ajuns la 3,55%, puţin peste minimul ultimilor 20 de ani înregistrat în septembrie (3,45%), menţinându-se totuşi în intervalul ţintit de BNR (3% plus/minus un punct procentual). Preţurile de consum au crescut în luna octombrie cu 0,64% după patru luni consecutive de scăderi.

"A trata din nou problema inflaţiei acum când datele din acest domeniu arată mult mai bine pare lipsă de inspiraţie mediatică. S-ar putea pune întrebarea de ce mai răscolim acest subiect. Există suficiente neclarităţi în plan conceptual, al înţelegerii esenţei inflaţiei, iar BNR trebuie să-şi îndeplinească rolul. Nu vrem să vă transformăm în monetarişti sau keynesişti", a spus Isărescu la debutul unui seminar privind inflaţia.

BNR a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru finalul anului de la 4,6% la 3,3% (plus/minus un punct procentual) şi pentru anul viitor de la 3,5 la 3%. Ieri, guvernatorul a afirmat că "s-ar putea ca în decembrie rata anuală să fie chiar mai mică decât ultima noastră prognoză".

Isărescu a amintit că nu se pierde absolut nicio ocazie să nu se dea o tentă negativă la orice ştire legată de inflaţie, în special la televiziuni, dând ca exemplu preţul legumelor.

Totodată, el a amintit de preţurile administrate care în continuare se vor modifica.

Ce spun specialiştii

Cristian Popa, viceguvernator al BNR

• Nu vrem ţintirea inflaţiei de dragul ţintirii inflaţiei, ci să ancorăm anticipaţiile, să asigurăm stabilitatea preţurilor pentru a avea în România creştere economică sustenabilă;
• Orice modificare a dobânzi trebuie atent cântărită. A avea o inflaţie în scădere nu este un argument substanţial pentru reducerea dobânzii în viitor;
• Definiţiile inflaţiei sunt minuţios formulate. Trebuie să ţinem seama de ele, nu cred că putem spune că una o elimină pe cealaltă;
• Adevărata gestionare a cererii agregate se face printr-un mix de politici macroeconomice. Politica monetară este una dintre dimensiuni. Este esenţial ca mixul să aibă o atitudine consecventă faţă de fazele ciclului economic;
• Este foarte important ca armonizarea să fie cât mai profundă. În România diferenţele sunt minore. Convergenţa economică duce la o continuă apropiere a IAPC faţă de IPC naţional.

Mihai Gheorghe, director, Institutul Naţional de Statistică

• România mai are paşi de parcurs spre targetul propus de criteriul de convergenţă pentru adoptarea euro, adică o inflaţie care să nu depăşească cu 1,5 pp media celor mai performante state ale UE în domeniul stabilităţii preţurilor;
• La nivel european va fi aplicat din ianuarie 2012 un nou regulament referitor la sistemul de ponderare (urmăreşte două aspecte: revizuirea şi sursa de date);
• Nu se mai acceptă ca statele membre să poată să păstreze un sistem de ponderare bazat pe cheltuieli făcute în urmă cu şapte ani. Ar trebui să se realizeze o revizuire anuală a ponderilor;
• În februarie 2012 vom publica ponderile folosite pentru indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) şi indicele preţurilor de consum;
• În România, alimentele sunt de departe mai mari ca pondere în coşul de consum, ca şi comunicaţiile şi energia, comparativ cu alte state membre. Este posibil ca odată implementat regulamentul să aibă loc o mutaţie a structurii şi să observăm că diferenţele se mai atenuează şi că nu mai suntem atât de departe de zona euro; în ciuda discrepanţelor de structură care or să apară, inflaţia ca atare nu va avea de suferit.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank

• Pe termen scurt rata inflaţiei este afectată de şocuri temporare şi/ sau şocuri situate în afara sferei de acţiune a politicii monetare;
• Banca centrală nu trebuie să reacţioneze direct la şocurile cu efect temporar asupra inflaţiei, ci doar să limiteze efectele de runda a doua, manifestate prin anticipaţiile inflaţioniste;
• Preţurile la legume, fructe şi ouă sunt foarte volatile şi au un impact puternic asupra ratei inflaţiei pe termen scurt datorită ponderii ridicate în IPC. Nu este raţional ca banca centrală să răspundă fluctuaţiilor ratei inflaţiei generate de fluctuaţii ample în preţurile alimentelor foarte volatile care sunt reversibile;
• Relaţia dintre rata dobânzii de politică monetară şi inflaţia de bază este complexă, dar este de aşteptat ca o creştere susţinută a inflaţiei de bază să fie însoţită de o creştere a ratei dobânzii de politică monetară, iar o scădere susţinută a inflaţiei să fie însoţită de o scădere a dobânzii;
• Obiectivul fundamental al politicii monetare: creşteri moderate ale preţurilor sub, dar aproape de 2% - Banca Centrală Europeană;
• Definirea stabilităţii preţurilor în termenii inflaţiei de bază este atractivă din punct de vedere teoretic având în vedere că permite o delimitare mai precisă a responsabilităţii băncii centrale, dar este puţin fezabilă din punct de vedere practic generând probleme de credibilitate şi transparenţă; inflaţia de bază ("core inflation") este componenta ratei inflaţiei care este persistentă sau generalizată (exclude modificarea preţurilor relative);
• Măsurile inflaţiei de bază utilizate de BNR (CORE1, CORE2 si CORE 2 ajustat) sunt construite prin excluderea din IPC a preţurilor a căror dinamică nu se află sub controlul politicii monetare (preţuri foarte volatile şi administrate).